- Deși este o plantă răspândită pe toate continentele datorită adaptabilității sale, Hydrangea este un arbust originar din Japonia și China. Pentru prima dată a fost descrisă în lucrarea Species Plantatum de Carl Nilsson Linnaeus, în 1753, care i-a și dat denumirea științifică de Hydrangea.
- Hydrangea este un gen care conține peste 70 de specii de plante florifere din familia Saxifragaceae, majoritatea fiind sub formă de arbuști care ating înălțimea de 1-3 m.
- Denumirea genului „Hydrangea” provine din limba greacă de la cuvântul „hydra”, ceea ce înseamnă apă. Asta deoarece planta trebuie udată permanent, mai ales primăvara, atunci când se formează mugurii de flori. Atenție, însă, udarea în exces va dăuna plantei, de aceea pământul trebuie să fie bine drenat. Un semn al udării excesive este înnegrirea frunzelor.
- Toate hortensiile sunt toxice. Frunzele și mugurii hortensiei au efecte toxice care se pot manifesta diferit. Atingerea frunzelor și a mugurilor sau ingerarea acestora se poate solda cu dureri puternice de cap, crampe abdominale, grețuri, vărsături și chiar iritații la nivelul pielii sau dermatite.
- Creșterea și înflorirea hortensiei depinde în mare măsură de cantitatea de lumină pe care o primește. Așadar, pentru o creștere armonioasă planta trebuie amplasată într-un loc unde are parte de lumină directă a soarelui dimineața și este ferită de razele solare în timpul orelor de vârf a zilei.
- pH-ul solului dictează culoarea hortensiei. Un sol mai acid, al cărui ph este între 4 – 4,5, va determina o înflorescență mai albastră. Cu cât solul va deveni mai alcalin, florile vor căpăta nuanțe roz.
- Nu se taie înflorescențele ofilite, deoarece pe timpul sezonului rece vor avea rolul de mantă de protecție pentru lăstarii fragezi. Dacă nu vor cădea de la sine, tunde-le la finalul iernii sau primăvara devreme.